Search results

În articol sunt prezentate rezultatele studiului sociologic privind comportamentul reproductiv al femeilor din Municipiul Chișinău. Scopul studiului constă în evidențierea situației socioeconomice a cuplurilor la nașterea copiilor și a influenței unor factori asupra intenției reproductive, pentru a elucida caracteristici ale comportamentului reproductiv al femeilor din Municipiul Chișinău. Baza empirică a studiului este constituită din datele cercetării sociologice cantitative efectuate de către Centrul de Cercetări Demografice în anul 2019 pe un eșantion de 600 femei de vârstă reproductivă (18–40 ani), cu sau fără copii, care sunt căsătorite, sau în uniune consensuală. Situația respondentelor la momentul nașterii copiilor arată că multe cupluri nu dispun de spațiu suficient de locuit, surse materiale suficiente, dar există și lipsa unui loc de muncă stabil. Se constată ajutorul din partea părinților atât la educarea copiilor, cât și financiar, în special la nașterea primului copil. Pentru femeile din Municipiul Chișinău, factorii demografici și economici au un impact semnificativ asupra probabilității intenției de a (mai) avea un copil. Pentru toate femeile, odată cu creșterea vârstei și a numărului de copii deja născuți, scade probabilitatea intenției reproductive. Starea civilă este predictorul cu cel mai mare impact asupra probabilității intenției reproductive, urmată de statutul partenerului (angajat), pentru femeile care nu au născut încă nici un copil, în timp ce veniturile insuficiente sunt asociate cu o descreștere a probabilității intenției de a avea copii. Pentru femeile care au născut deja un copil, disponibilitatea spațiului de locuit și sprijinul părinților și al partenerului cu resurse financiare, dar și în creșterea și educarea copilului, cresc probabilitatea intenției de a naște un alt copil. Cuvinte-cheie: fertilitatea; condiții socioeconomice; intenții reproductive. ●●●●● he article presents the results of the sociological study on the reproductive behavior of women in Chisinau. The purpose of the study is to highlight the socioeconomic situation of couples at the birth of children and the influence of some factors on the reproductive intention, in order to elucidate the characteristics of the reproductive behavior of women in the municipality of Chisinau. The empirical basis of the study was the data of the quantitative sociological research conducted by the Centre for Demographic Research in 2019 on a sample of 600 women of reproductive age 18–40 years, who are married or cohabiting, with or without children. The situation of the respondents at the time of childbirth shows that many couples do not have enough living space, sufficient material sources, but also the lack of a stable job. The help from the parents is noted both in the education of the children and financially, especially at the birth of the first child. In the regression analysis, it was found that, for women from the municipality of Chisinau, demographic and economic factors have a significant impact on the probability of the intention to have a/ another child. For all women, the probability of intending to have children is decreasing with age and the number of children already born. Marital status is the predictor with the greatest impact on the likelihood of reproductive intention, followed by partner (employed) status, for women who have not yet given birth to any children, while insufficient income shows a decrease in the probability of the intention to have children. For women who have already given birth to a child, the availability of living space and the support of the parents, including the partner with financial resources, but also in raising and educating the child, increases the probability of the intention to have children/ give birth to another child. Keywords: fertility; socioeconomic conditions; reproductive intentions

Populația din Republica Moldova a adoptat tendințe înregistrate în țările europene privind conduita și atitudinile matrimoniale: amânarea înregistrării oficiale a căsătoriei spre o vârstă mai matură, răspândirea coabitării premaritale și a celibatului definitiv. Totodată, populația are o atitudine favorabilă față de căsătorie iar nevoia de a crea o familie pare să fie dominantă pentru contextul sociocultural al Republicii Moldova. Articolul evidențiază transformările care se produc în comportamentul marital al populației Republicii Moldova și se bazează pe datele studiului Generații și Gen (GGS), realizat în 2020 de UNFPA Moldova. Rezultatele analizei atât a datelor empirice cât și a statisticii oficiale reflectă aceleași schimbări apărute în evoluția fenomenelor de nupțialitate și divorțialitate. Analiza aspectelor ce țin de prezența partenerului/ei, căsătoria, vârsta medie la căsătorie, numărul mediu de parteneriate și implicarea în coabitare denotă o serie de particularități diferențiate pentru bărbați și femei în funcție de vârstă. Coabitarea, ca tendință conjugală în Republica Moldova, se practică din ce în ce mai mult, cel mai adesea transformându-se în căsătorie. Comportamentul nupțial este departe de etapa în care între conviețuire şi căsătorie nu există o distincție. În urma studiului se constată că stabilitatea relațiilor conjugale este influențată de o serie de factori socio-demografici și economici: prezența copiilor, durata relației, mediul de reședință ș.a. Cuvinte-cheie: familie; căsătorie; coabitare; parteneriat; divorț; separare; Studiul Generații și Gen. ●●●●● The population of the Republic of Moldova has adopted some trends recorded in European countries regarding matrimonial behavior and attitudes: postponing the official registration of marriage to a more mature age, the spread of premarital cohabitation, and celibacy for good. At the same time, the population has a favorable attitude towards marriage, and the need to create a family seems to be dominant in the socio-cultural context of the Republic of Moldova. The article highlights the transformations occurring in the marital behavior of the population of the Republic of Moldova and is based on the data of the Generations and Gender (GGS) study, carried out in 2020 by UNFPA Moldova. The results of the analysis of both empirical data and official statistics reflect the same changes in the evolution of marriage and divorce phenomena. The research on the aspects related to the partner's presence, marriage, the average age at marriage, the average number of partnerships, and involvement in cohabitation shows a series of different characteristics for men and women depending on age. Cohabitation, as a marital trend in the Republic of Moldova, is practiced more and more, most often turning into marriage. Nuptial behavior is far from the stage where there is no distinction between cohabitation and marriage. The study found that the stability of marital relationships is influenced by a series of socio[1]demographic and economic factors: the presence of children, the duration of the relationship, the environment of residence, etc. Keywords: family; marriage; cohabitation; partnership; divorce; separation; Generations and Gender study.